Bisericile Sfantului Stefan cel Mare, amintesc anii de barbatie, de glorie si de pietate, de restriste si de speranta, cu alte cuvinte de o intensa viata nationala duhovniceasca.

Manastirea Bogdana – Biserica Sfantul Ierarh Nicolae

Este un monument de patrimoniu național cod SV-II-a-A-05603, cuprinzând Biserica “Sf. Nicolae”- datând din secolul al XIV-lea, având codul SV-II-m-A-05603.01, Turnul clopotnița-datând din anul 1781, având codul SV-II-m-A-05603.02 si Casa parohiala-datând din anul 1876,având codul SV-II-m-A 05603.03.

Biserica “Sfântul Nicolae” este cunoscuta si sub denumirea de „Mănăstirea Bogdana”- datorită întemeietorului sau este cel mai vechi monument de piatra al Moldovei si necropola primilor Mușatini, întemeietorii statului independent al Moldovei.

Cronologic este prima mănăstire;

Inceputurile Manastirii Bogdana, cunoscuta sub denumirea de Biserica Sfantul Ierarh Nicolae, se pierd in negura vremurilor, in perioada de constituire a statului feudal moldovean. De-a lungul vremii, acest monument arhitectural de o frumusete aparte a indeplinit un rol istoric, religios si cultural deosebit.

In ciuda intemperiilor vremii, biserica a rezistat peste veacuri cotropirilor tatare si turcesti, jafurilor, razboaielor si dominatiei hasburgice, constituind de-a lungul timpului o garantie a spiritului national romanesc.

Daca in Transilvania prima manastire a fost Hodos – Bodrog, amintita in anul 1117 intr-o scrisoare a regelui Bela al III-lea, iar in Tara Romaneasca Manastirea lui Negru Voda, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, in Moldova avem Manastirea Bogdana, inchinata Sfantului Ierarh Nicolae, ctitorita de Bogdan I.

Monument de arhitectura, biserica Sfantul Nicolae a fost zidita, de voievodul Bogdan Voda (1359-1365), ca multumire adusa lui Dumnezeu pentru izbanda in lupetele ce le-a purtat pentru a pune bazele unui stat liber si independent la rasarit de Carpati, in Tara Moldovei. Acest sfant locas de inchinare avea sa-i fie si necropola atat lui, cat si urmasilor familiei sale, aici fiind ingropati domnitorii Moldovei pana in timpul lui Alexandru cel Bun, dar si rudele familiilor domnitoare.

In timpul domniei lui Alexandru cel Bun, biserica a devenit locas episcopal, episcopii avandu-si resedinta in incinta manastirii. Unii istorici afirma ca Manastirea Bogdana a fost resedinta mitropolitana, pana la data de 26 iulie 1401, cand Mitropolia Moldovei a fost recunoscuta oficial de catre Patriarhia de la Constantinopol si scaunul mitropolitan a fost mutat la Suceava.

Manastirea Bogdana – monument national si mondial
Prin calitatile artistice, arhitecturale si decorative, Manastirea Bogdana este astazi unul din monumentele reprentative ale patrimoniului artistic si cultural ale Romaniei, fiind inclusa in patrimoniul UNESCO, dovedind o veche si adanca traire duhovniceasca a neamului nostru romanesc.

 


Vizualizare hartă mărită