Este monument de patrimoniu cod SV-II-m-B-05627Nu departe de vechiul centru monahal din Rădăuţi – Biserica “Sfântul Nicolae” se înalta, Catedrala Ortodoxa cu hramul “Pogorârea Sfântului Duh”.

Arhitectura bisericii este de tip modern. Grandioasa turla se sprijină pe patru pandantivi puternici, fiind unica in Romania, deoarece are la partea inferioara un portic de jur împrejur, la care se ajunge pe o scara de beton in forma de spirala care ar putea constitui un punct de atracție turistica. Pictura catedralei, in fresca, este executata in stil neobizantin.

Construcția grandioasa, impunătoare reprezinta un punct de referința pentru evoluția arhitecturii ortodoxe in zona. Unic pentru bisericile ortodoxe din Romania un produs turistic este porticul vizitabil

Timp de aproape 400 ani, orasul Radauti a fost sediu episcopal. Manastirea Bogdana a indeplinit rolul de necropola domneasca, aici aflandu-se si sediul Episcopiei Radautilor. Rolul episcopal al Radautilor a incetat in anul 1782, odata cu transferarea sediului episcopal de la Radauti la Cernauti, noua episcopie fiind denumita Episcopia Bucovinei.

Dupa Unirea Bucovinei cu Romania in anul 1918, credinciosii ortodocsi din Radauti au dorit sa infiinteze o biserica ortodoxa de dimensiuni mari, orasul Radauti devenind resedinta a judetului Radauti. Din initiativa preotilor si credinciosilor din localitate, in anul 1923 s-a obtinut si s-a sfintit terenul pentru viitoarea catedrala in parcul central al orasului.

Lucrarile de constructie au fost incepute in anul 1927 pe cheltuiala Mitropoliei Bucovinei. Ca urmare a faptului ca planul initial nu corespundea unei biserici de dimensiunile unei catedrale, el a fost refacut de catre arhitectul Mihail Pankowski, stabilit ulterior la Viena, care a condus lucrarile pana in anul 1940 cand s-a amplasat crucea deasupra turlei.

Lucrarile au stagnat in perioada razboiului, ele fiind continuate abia in anul 1950 cand s-au reinceput lucrarile de finisaj sub conducerea arhitectului Constantin Popadiuc, originar din Radauti. Atunci s-a inceput tencuirea peretilor exteriori, in functie de banii obtinuti din donatiile credinciosilor, ale Mitropoliei Moldovei si Sucevei si din subventiile alocate periodic de Directoratul Regional al Cultelor si Episcopia Romanului.


Vizualizare hartă mărită