Este un monument de patrimoniu, cod SV-II-m-B-05599– a fost construit in anul 1883.

Reprezintă un important obiectiv turistic pentru ca este pictat pe interior, probabil sub influenta bisericilor pictate din Bucovina si datorita stilului arhitectural unic, identic cu al unui templu din Viena care a fost distrus si in prezent nu mai exista.

În acest an, pe 25 iulie 2012 au avut loc o serie de activităţi prilejuite de reinaugurarea templului din Rădăuţi, ocazie cu care a fost inaugurat în interior un muzeu tematic, sala mare urmând a fi utilizată pentru activităţi culturale (concerte, conferinţe) după exemplul altor sinagogi similare din ţară (Timişoara, Bistriţa).

Exista specialiști in turism care au inclus templul din Rădăuţi in TOP 5 din lume, locuri ascunse ale culturii evreiești care ar trebui vizitate. Un aspect deloc de neglijat este si faptul ca  templul a fost renovat in anul 2011, redându-i-se strălucirea de altădată.

Prima sinagoga din Radauti a fost construita in anul 1830 de catre Eliahu Gewölb, in centrul orasului.

Ca urmare a cresterii numarului de evrei din oras, sinagogile au devenit neincapatoare, iar in anul 1880, in timpul vizitei imparatului Franz Joseph I la Radauti, o delegatie de evrei i-a solicitat sprijinul. Aveau nevoie de un teren pentru a construi o mare sinagoga. Imparatul si-a dat acordul punand la dispozitia comunitatii evreiesti o parcela de teren in centrul orasului, langa parc.

Constructia templului a trenat mai multi ani ca urmare a neintelegerilor dintre evreii ortodocsi si cei modernisti cu privire la proiectul acestuia. Daca ortodocsii doreau ca templul sa fie construit in stilul traditional al sinagogilor, modernistii voiau un templu asemanator cu cel din Cernauti, cu o cupola rotunda deasupra. In final s-a ajuns la un compromis, iar templul a fost construit in stilul Templului din Cernauti dar cu doua turnuri gemene in loc de cupola. Femeilor le-a fost rezervata aripa de vest.

Templul Mare din Radauti a fost construit in stil maur, fiind o cladire masiva cu doua turnuri inalte acoperite cu cupole care confera cladirii aspectul unei catedrale ortodoxe. Intrarea principala se face pe sub una dintre cele trei arcade care se sprijina pe patru coloane masive. Ferestrele templului sunt circulare, terminate in arcade. Interiorul templului prezinta decoratiuni realizate intr-un amestec de stiluri: Renastere, baroc, maur.Inaugurarea templului a avut loc la 18 august 1883, de ziua de nastere a imparatului Franz Joseph I, prima slujba fiind celebrata de catre noul sef-rabin al orasului, Yitzhak Kunstadt.

Orasul Radauti a avut rabini-sefi care conduceau activitatea religioasa a comunitatii. Aceasta functie a fost indeplinita de catre Hirsch Shapiro (1861-1881), Yitzhak Rabin Kunstadt (1883-1909), dr. Yaacov Hoffman (1912-1923), dr. Yaacov Nacht (1925-1928), dr. Shimshon Stein (1930-1932, 1933-1940), Yitzhak Rabinowitz (1932-1933) si Yisroel Hornick (1945-1947). Acesta din urma a fost ultimul sef-rabin din Radauti.

La 17 mai 2005, in interiorul Templului au patruns, printr-un geam spart, persoane necunoscute care au spart lacatul de la Aron Kodes, au scos cele trei suluri sfinte, le-au dezbracat de invelitori si le-au asezat pe masa. Nu a fost furat nimic.

In lista sinagogilor din Romania publicata in lucrarea Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM – JOINT, editata de Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania in anul 2008, se preciza ca Templul Mare din Radauti era in functiune.

 


Vizualizare hartă mărită