Municipiul Rădăuți este una dintre cele mai vechi așezări din Bucovina, cu o vechime de peste 600 de ani. Conform tradiției locale,  numele localității vine de la voievodul Radomir (Radomirovti), prescurtat Radovi, de unde Rădăuți. Prima atestare documentara a localității apare in 1392, intr-un uric, dar existenta localității pare a fi mai veche, in aceste locuri descoperindu-se vestigii vechi de aproximativ 5.000 de ani care fac parte din cultura Cucuteni. De-a lungul timpului, Rădăuți a fost sat al Episcopiei de pe lângă biserica Bogdana, apoi târg, in 1852 devine oraș, iar in 1994 municipiu.

Situata pe taramul binecuvantat si mirific al Bucovinei, localitatea Radauti ne incanta cu incarcatura stranie a unei intoarceri in timp. Aflata la estul Carpatilor Orientali, in centrul depresiunii cu acelasi nume, localitatea se plaseaza intre doua cursuri de ape, Sucevita si Pozen.

Asezarea la limita dintre Obcina Mare si Podisul Sucevei a facut ca imprejurimile Radautiului sa fie impodobite cu bogate paduri de brad, conferind zonei un aspect curat si pur. Intreaga zona este marcata de prezenta bradului, regele padurii, ca un suport al existentei peste veacuri.

Prima atestare documentara a localitatii Radauti apare intr-un hrisov din 16 noiembrie 1393 a domnitorului Roman Musat. Urme arheologice din epoca pietrei si civilizatiei geto-dace situeaza vechimea localitatii in perioada de formare a poporului roman si a limbii romane. Dupa unii istorici Radautiul ar fi fost cunoscut ca asezare stabila inca din timpul dacilor sub denumirea de ROTTACENUM – data de ostasii garnizoanei romane de peste raul Siret. Radautiul face parte din vechile domenii voievodale, presarat cu locase de cult de diferite confesiuni, care convetuiesc in buna intelegere si pace si care sunt demult destinatii de pelerinaj si de incantare.

Municipiul Radauti este caminul unde si-au gasit adapostul mai multe etnii de-a lungul secolelor, iar astazi inima, gandul şi sufletul mai multor generatii isi dau intalnire in speranta crearii unui arc peste timp, in care generatii trecute si viitoare se regasesc. Data de 6 iulie este ziua oficială a municipiului, in amintirea primului document istoric, din anul 1413, de pe vremea lui Alexandru cel Bun, in care apare denumirea de Radauti.

In 1819 Radautiul a primit certificatul de „targ”, în 1852 a trecut la rangul de „oras”, în 1854 se numea  „centru districtual”, intre 1854 şi 1944 a fost capitala de judet, iar între 1952 şi 1968 a fost sediu de raion in cadrul judetului Suceava. Perioada 1968-1990 a insemnat pentru Radauti o perioada de inflorire, de dezvoltare accentuata devenind principala zona, dupa municipiul Suceava, ca importanta economica, turistica, suprafata si numar de locuitori, incununata de conferirea statutului de „municipiu”.